Articolul cuprinde informatii despre:

Inteligenta artificiala

Cum vor suferi locurile de munca

Dezvoltarea medicinei

Impacturi pozitive si negative pe care le va avea dezvoltarea Inteligentei Artificiale

Inteligenta artificiala

Inteligența artificială (IA) este o ramură a informaticii cu ajutorul căreia se încearcă construirea de maşini inteligente şi modelarea inteligenţei umane.
Învăţare maşină este o ramură din știința inteligenței artificiale care urmăreşte să le confere mașinilor capacitatea de a „învăța”. Acest lucru se realizează prin utilizarea unor algoritmi care identifică modele pe baza datelor primite, astfel încât maşinile să poată lua decizii şi să facă predicţii, adică să devină „inteligente”. În acest fel nu mai este necesar ca maşina să fie programată în mod specific pentru fiecare acțiune în parte.
Aşa cum a afirmat Arthur Samuel în anul 1959, învăţare maşină este „ştiinţa care le conferă computerelor abilitatea de a învăţa fără să fie în mod explicit programate”.
Învățarea profundă, pe de altă parte, este o ramură din știința învățare mașină care reprezintă cel mai avansat domeniu al inteligenţei artificiale. Ea are principalul obiectiv să le ofere maşinilor posibilitatea să înveţe şi să gândească cât mai asemănător oamenilor.
Imaginea de mai jos ilustrează perfect relaţia dintre inteligența artificială, învăţare maşină şi învăţarea profundă.

Studiul Future of Jobs realizat de ICM Unlimited arata ca, pana in anul 2020, folosirea robotilor va duce la eliminarea a 7,1 milioane de locuri de munca. Numai doua milioane de locuri de munca vor fi create in urma noilor modificari de pe piata muncii. Predictia se refera la economiile a 15 state, reprezentand 65% din forta de munca globala.

Doua treimi din locurile de munca urmeaza sa dispara din sectoarele administrativ si office, in defavoarea masinariilor. In acelasi timp, fiecare industrie va ramane fara multe locuri de munca, dar cele mai afectate vor fi sanatatea, energia si serviciile financiare. In schimb, va creste cererea pentru anumiti specialisti, inclusiv analisti date si reprezentanti de vanzari specializati.

Femeile vor fi mai afectate decat barbatii, intrucat locurile lor de munca sunt cu precadere in sectoare care au crestere mica sau in scadere, cum ar fi vanzari, office sau domeniul administrativ. In cazul barbatilor, pentru fiecare trei locuri de munca pierdute, va aparea un nou loc, iar, in cazul femeilor, peste cinci locuri de munca se vor pierde pentru fiecare nou post creat.

Cu exceptia aparatului de stat, unde tocmai ca ar trebui redus personalul administrativ, probabil ca nu exista firma privata care sa nu vrea sa-si micsoreze costurile. Si care este cea mai buna cale de a face asta? Reduci personalul si il inlocuiesti cu niste masinarii.

Prima meserie care va disparea integral va fi cea de sofer, ceea ce este un lucru bun, intrucat masinile complet automatizate produc mai putine accidente, a declarat, luni, Andreea Paul, presedintele INACO - Initiativa pentru Competitivitate, in cadrul unei conferinte de presa.
"Prima meserie care va disparea integral in Statele Unite ale Americii este cea a soferilor, pentru ca masinile cu pilot automat vor lua locurile soferilor. Si este bine sa fie asa, pentru ca este deja dovedit faptul ca masinile conduc mai bine decat oamenii. Masinile nu beau alcool, masinile nu sunt obosite, masinile pot functiona 24 de ore din 24, nu adorm la volan, iar rata accidentelor generate de masinile autonome este mult mai mica decat in cazul celor conduse de oameni", a spus Paul la lansarea Ghidului Meseriilor Viitorului.
Ea a aratat ca sunt multe meserii care dispar, precum cele de ospatar sau de operator call-center.
"Romania este total nepregatita pentru acest viitor. Este cea mai nepregatita tara europeana din acest punct de vedere. Noi avem un grad de doar 20% de acoperire in ceea ce priveste absolventii STEM - stiinta, inginerie, matematica", a mai spus Paul.
Ea a dat drept exemplu propria fetita, care, la doar sase ani, a terminat un modul de robotica destinat grupei de varsta 8-10 ani si nu l-a putut parcurge pe urmatorul, intrucat scoala romaneasca nu o pregatise inca pentru a rezolva ecuatiile necesare.
"Copiii nostri sunt mult mai destepti astazi. Ei invata sa utilizeze telefoanele si tabletele inainte de a vorbi, iar scoala romaneasca nu tine pasul cu ei, nu ii incurajeaza. Ei isi doresc mai multe si vor sa viseze", a completat reprezentanta INACO.
Aproximativ 85% dintre meseriile care vor exista in 2030 nu au fost inca inventate, 800 de milioane de locuri de munca vor fi desfiintate din cauza automatizarii, altele noi vor aparea, iar robotii ne vor inlocui in unele activitati, sustine organizatia neguvernamentala INACO, citand un studiu recent facut de Dell Technologies.

Inteligenta artificiala are potentialul de a transforma complet medicina asa cum o stiam pana acum. Progresele impresionante in acest domeniu vor revolutiona sistemul sanitar in moduri care, pana acum, ni se pareau imposibil de pus in practica, iar beneficiile aplicatilor inteligente vor fi impresionante deopotriva pentru pacienti si personalul medical.

Tehnologia smart este, in sine, o industrie de miliarde de dolari, dar implementarea acesteia in domeniul medicinei merita tot efortul financiar. Robotii chirurgicali, diagnosticul virtual, investigatiile imagistice de ultima ora, noi molecule pentru vindecarea unor boli pana acum incurabile, studii clinice - toate acestea isi gasesc locul in industria infloritoare si plina de speranta numita IA (inteligenta artificiala).
Iata cum este deja si cum va fi pusa in practica inteligenta artificiala in domeniul medical!

"Dezvoltarea inteligentei artificiale ar insemna sfarsitul rasei umane". Cu aceasta atentionare si-a inceput profesorul Stephen Hawking, unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, in trecut, pledoaria privind tehnologia folosita chiar de el pentru a comunica.
Avertismentul fizicianului Stephen Hawking, fost profesor la catedra de matematica a Universitatii Cambridge, din Marea Britanie, venea in contextul in care dezvoltatorii Intel au creat un nou sistem prin intermediul caruia Stephen Hawking, care suferea de scleroza amiotrofica laterala, ar putea comunica mult mai usor, informeaza BBC.

La acest proiect au lucrat si experti din cadrul companiei britanice Swiftkey, care au contribuit semnificativ la realizarea unei aplicatii care intelege modul de gandire al profesorului si alege cuvintele pe care acesta, potrivit silogismului creat, le-ar putea folosi in continuarea conversatiei.
Stephen Hawking sustinea ca modul in care a evoluat de-a lungul anilor inteligenta artificiala s-a dovedit a fi extrem de folositor. Cu toate acestea, el era ingrozit de consecintele pe care le-ar putea avea o masinarie care sa depaseasca din punct de vedere al gandirii omul.

Robotica medicală cunoaște o dezvoltare accelerată în ultimele trei decenii.
Creaţii tehnologice de vârf ale anilor ‘80 - ‘90, precum Arthrobot (utilizat în ‘83 - ‘84 pentru intervenţii chirurgicale ortopedice), PUMA (care și-a făcut debutul în neurochirurgie în ‘85), ProBot (folosit pentru operaţii de prostatectomie din 1992) etc. au devenit însă exponate în muzeele de tehnică medicală. Prezentul aparţine unor mașini complexe precum da Vinci, care domină piaţa sistemelor robotice medicale la nivel mondial.
O piaţă care, potrivit estimărilor Markets & Markets, va atinge până în 2020 o valoare de 11,4 miliarde de dolari și în care roboţii chirurgicali își vor menţine cea mai mare cotă, secondaţi de sistemele de reabilitare și recuperare.
Raportul “Healthcare Robotics 2015-2020: Trends, Opportunities & Challenges”, realizat de Robotics Business Review, împarte roboţii medicali în trei mari categorii:

1. roboţi care oferă pacienţilor îngrijire directă (roboţii chirurgicali și cei pentru medicină recuperatorie);
2. roboţi care asigură asistenţă indirectă (roboţi de aprovizionare cu medicamente și instrumentar medical);
3. roboţi care asigură îngrijire la domiciliu (roboţi de asistenţă și soluţii robotice de teleprezenţă).

Sistemul de clasificare nu include însă noile dispozitive, care se încadrează cu greu în categoriile definite mai sus, cum ar fi, de exemplu: Pepper, un robot umanoid conceput să recunoască emoţiile umane, capabil să înţeleagă 20 de limbi și care este utilizat ca recepţioner în spitale; sau Veebot, o roboasistentă specializată în recoltarea de sânge, cu o acurateţe de 83% în identificarea venei; sau PARO, un robot terapeutic interactiv livrat sub forma unui pui de focă, destinat reducerii stresului pacienţilor.

Este adevărat, nu toate noutăţile tehnologice se încadrează în astfel de zone de graniţă, ci aduc îmbunătăţiri majore în domenii consacrate, cum sunt, de exemplu: roboţii TUG, care furnizează 24/7 medicamente și echipament medical, monitorizând respectarea condiţiilor de recepţie și trasabilitate a livrabilelor; robotul de dezinfectare Xenex, care asigură scăderea drastică a riscului de infecţie în spitale (70% conform unei statistici a Westchester Medical Center); RIBA (Robot for Interactive Body Assistance), primul robot din lume care poate să mute o persoană cu dizabilităţi din pat în scaunul cu rotile.

Multe alte sisteme noi completează minusurile unor nume consacrate în robotica medicală: Alf-X este un sistem de monitorizare a mișcării globilor oculari ai chirurgilor, controlând consola și endoscopul robotului da Vinci și mutând automat camera astfel încât să menţină zona de interes în centrul ecranului; sistemul STAR (Smart Tissue Autonomous Robot) utilizează o cameră 3D cu sistem de iluminare propriu, fiind specializat strict în realizarea suturilor de ţesut.

Astfel de „adaosuri” prefigurează o tendinţă importantă de evoluţie în robotica medicală actuală: crearea unor sisteme capabile să preia sarcinile repetitive, care pot fi automatizate. Ideea este ca procedurile chirurgicale de rutină să fie preluate de roboţi, ajungându-se în timp la crearea unor sisteme autonome, care să realizeze automat anumite proceduri. Ideea este însă privită cu reticenţă atât de medici, cât și de pacienţi, care susţin că este necesar controlul uman permanent. Partizanii autonomiei complete susţin că situaţia este similară cu cea întâlnită în domeniul automobilelor inteligente capabile să se conducă singure - mașinile pe care le conducem integrează din ce în ce mai multe sisteme automate de control (ABS, cruise control etc.) care facilitează trecerea către pilotul automat, testat intensiv de marii producători auto. Rămâne de văzut dacă vor avea dreptate.

Cand in 1997 computerul Deep Blue l-a invins pe campionul mondial la sah, Garry Kasparov, parea ca inteligenta artificiala a ajuns intr-o etapa in care poate depasi omenirea.
Aceasta victorie, minimalizata de unii specialisti ai sahului pentru neobisnuit de slaba mutare a maestrului din deschiderea jocului 6, atesta dificultatea de a asocia inteligenta cu masinile.
In fapt era semnalul transformarii sociale care-si creste continuu viteza si influenta astazi.
Un avans al tehnologiei ce pune in discutie capacitatea procesarii de informatii si luarii de decizie a mintii umane.
Dincolo de progresele tehnologiei precum machine learning si deep learning ceea ce-i preocupa pe specialisti este impactul pe care deplina dezvoltare a inteligentei artificiale il poate avea asupra societatii. Deoarece zonele de impact sunt multiple merita mentionate principalele doua dintre acestea in functie de magnitudea fiecareia dintre ele.

Mediul de afaceri

Statisticile despre inteligenta artificiala in afaceri si tehnologie se schimba rapid. Fie ca este vorba de efectul inteligentei artificiale asupra startup-urilor sau investitiilor, fie de robotica, Big Data, asistenti virtuali, prezentarea pietei sau cautare si recunoastere vocala, statisticile ofera o mai buna intelegere a stadiului actual de dezvoltare a inteligentei artificiale si a domeniului sau de aplicare.
Aproximativ 75% din dispozitivele electronice pe care le folosim contin o forma sau alta de inteligenta artificiala. Potrivit Google in 2020 robotii vor fi suficient de inteligenti ca sa glumeasca si chiar sa flirteze.

De la povestirile despre roboti scrise de Isaac Asimov la robotii zilelor noastre, tehnologia converteste imaginatia in realitate.

Astazi industria comertului retail a intrat deja in etapa magazinelor cu autoservire si fara plata in numerar, cu oglinzi virtuale ce simuleaza probarea articolelor de imbracaminte, cu optimizarea stocurilor si analiza fluxului de vizitatori.

Industria bancara are ajutorul inteligentei artificiale in prevenirea fraudelor prin invatarea tipurilor de tranzactii frauduloase, acordarea de credite si segmentarea clientilor.

Depistarea incidentelor de securitate si timpul accelerat de raspuns se fac mult mai facil cu ajutorul inteligentei artificiale. Industria media va fi afectata prin generarea de continut automat din compilarea informatiilor accesand mai multe surse, eliminarea stirilor false, analiza datelor, eliminarea subiectivitatii, analiza de continut.

Relatiile sociale si democratia

Potrivit unui recent raport al PWC pana in 2030, 38% dintre locurile de munca din SUA vor fi inlocuite de inteligenta artificiala sau automatizare. Probabil ca in Romania procentul va fi unul superior.

Ce se intampla cu aproape jumatate din populatia unei tari amenintate de pierderea locului de munca?

Reconversie profesionala, venit minim garantat? Intr-o lume tot mai tehnologizata solutiile la aceste provocari nu sunt usor de gasit. Tot in aceasta lume nu doar relatiile profesionale vor fi afectate, fenomen deja manifest, dar si relatiile personale.

Virtualizarea mediilor de lucru dar si a interactiunilor umane schiteaza un univers de avatare. Se prefigureaza sa ne vizitam la mari distante doar ca personaje virtuale. Scoala si spatiul de dezbatere se muta online si perspectiva conducerii se deschide catre o lume virtuala guvernata de o inteligenta artificiala.

Se creeaza o retea multistratificata de algoritmi genetici care sa interpreteze multietajat informatia asemenea unei retele neuronale capabila sa administreze in mod eficient si fara partizanate.

In acest context, ce se va mai alege din sistemul actual de vot, cum va arata contractul social? Reguli sociale si arhitecturi ale conducerii sau reprezentare consacrate de mii de ani sunt obligate sa se reorganizeze sau sa dispara.

Mediul politic foloseste acum campanii targetate, monitorizeaza opinia publica si anticipeaza temele de interes cu ajutorul inteligentei artificiale. Se va intampla asta si maine? Daca la scala istoriei, maine inseamna in 2030 atunci poate ca raspunsul este da. Astazi doar se planteaza semintele acestei fundamentale schimbari.

Inteligenta artificiala deschide o noua etapa de progres ce contine automatizarea transportului, cyborg tehnology si machine learning. Raspandirea pe scala larga a masinilor inteligente, comunicarea dintre un brat robotic si creierul unui pacient infirm si prezicerea viitorului in baza datelor din trecut fac tranzitia catre un viitor care promite. Povestile Sci-Fi de ieri devin rapid realitate astazi. Lumea de maine va fi foarte diferita de cea de astazi. Mult mai diferita decat e cea de azi fata de cea de ieri. Istoria se accelereaza.